UncategorizedAgresivitatea pasiva. Partea 2 – ce facem cu ea in cuplu » Psih. Viviana Andone

aprilie 26, 2020

Partea 2: Cum recunoastem pasivul-agresiv in cupluri

In partile anterioare am povestit despre agresivitatea pasiva (sau „mania latenta” cum o numeste Tim Murphy si imi place) in contextul profesional si la modul general. In aceasta parte a articolului vreau sa povestim despre manifestarea ei in cuplu.

In primul rand, sa lamurim un lucru foarte simplu, atitudinea pasiv-agresiva in relatie tine de neincrederile si lipsa stimei de sine a celui care o manifesta. Nu are legatura cu ceva ce a facut partenerul.

La ce sa ne uitam pentru a incerca sa ne dam seama daca in relatia noastra exista furie latenta (valabil si pentru noi si pentru partener):

  1. Critici mai orice face celalalt. Chiar daca sunt mici impunsaturi, sarcasm, daca sunt foarte dese nu e o veste prea buna
  2. A inceput sa exista un sentiment de concurenta sau rivalitate
  3. In certuri sau dispute iti e foarte greu sa folosesti cuvinte mai blande
  4. Stii care sunt punctele foarte sensibile ale celuilalt, dar cu toate astea il mai „atingi” uneori
  5. Ai senzatia ca lui/ei ii pasa numai de el/ea
  6. Ajungi sa te bucuri cand celalalt primeste o „trezire la realitate” sau i se intampla ceva negativ pentru care se ingrijoreaza sau se simte prost
  7. Conversatiile profunde/ serioase, rasul si gluma sunt foarte rare spre deloc
  8. Micile gesturi de curtoazie par sa se fi evaporat
  9. Exsita mai putina afectiune in relatie
  10. Nu mai esti nerabdator sa il vezi pe celalalt sau sa faceti lucruri impreuna

 

Ce se mai poate intampla atunci cand exista agresivitatea pasiva in cupluri:

Distantare emotionala – in loc sa se bucure unul de celalalt, partenerii isi vorbesc cu reprosuri, miorlaieli (cu mine de ce nu vorbesti atat de mult cum o faci cu prietenii tai?) si ajung ori la cearta ori sa nu isi mai vorbeasca

Stres financiar – fie ca e vorba de invidie pentru ca celalalt castiga mai mult (desi sanatos e sa sa ne bucuram si sa il/ o admiram si sustinem), fie ca e vorba de nemultumiri ca nu castiga suficient, banii echivaleaza adeseori cu puterea si tocmai in aceasta consta proverbiala lupta. Cand ne deranjeaza ceva in secret, banii devin o arma de care ne servim ca sa ne razboim cu partenerul nostru, ca "sa i-o platim cu aceeasi moneda" sau ca sa-i dovedim ca avem dreptate.

Iritabilitate  - fiecare se ataca si devine foarte usor de ranit. Celalalt poate nu are o intentie rea, dar indiferent de ce spune, partenerul va interpreta eronat si isi va varsa nervii pe el/ea. In loc de un comportament constructiv (chiar daca spun ceva aiurea, raspunsul celuilalt e plin de intelegere si iubire, fiind practic imposibil sa se straneasca cearta) partenerii se poarta ca doi dusmani.

Nu fac fata crizelor de familie – Atunci cand sotii se izoleaza emotional unul de celalalt, vor fi insuficient pregatiti sa faca fata unor situatii de urgenta- parinte sau copil bolnav, pierdeea cuiva drag din familia extinsa sau chiar pierderea unui loc de munca.

Infidelitate -  Acolo unde mania mocneste surd in relatie si comunicarea dintre parteneri s-a intrerupt, poate interveni gelozia si autojustificarea - sentimentul ca esti indreptatit sa faci „diverse lucruri”. Chiar si relatiile foarte stabile si armonioase pot deveni vulnerabile la legaturi extraconjugale, asa cum observa dr. Shirley Glass, care a scris impreuna cu Jean Coppock Shaeheli cartea Not "Just Friends " ("Nu «doar prieteni»"), ce sa mai spunem de ce cele care sunt deja degradate...

Orice relatie pe care merita s-o avem merita si efortul de a nu fi dominata de furie. Sigur ca e nevoie de vointa pentru a putea modifica dinamica si multa munca, dar e important daca dorin sa mentinem relatia. Pentru a purta corect o discutie in contradictoriu si a rezolva problemele ridicate, incercati sa aplicati recomandarile urmatoare:

  • Apreciaza ocaziile de a comunica. Nu se feresc de conflict, nu-si reprima emotiile si nici nu-si ascund nemultumirile, in speranta iluzorie ca vor disparea ca prin farmec.
  • Asculta fara sa comenteze, evitand reactile reflexe ce decurg dintr-o postura defensiva. Isi inabusa dorinta de a-l intrerupe pe celalalt, dandu-si seama ca fiecaruia ii va veni randul sa spuna ce are de spus.
  • Apreciaza explicit sinceritatea si disponibilitatea celuilalt spre a-si impartasi gandurile si sentimentele. Partenerii repeta ce a spus celalalt, ca sa demonstreze ca l-au inteles cu adevarat - ca "s-au prins despre ce-i vorba".
  • Manifesta interes fata de sentimentele celuilalt si iau in considerare opinii inedite. Aici nu exista judecati de tipul "alb sau negru", "totul sau nimic". Pentru a rezolva o problema, cuplurile fericite sesizeaza nuantele de gri si gasesc un teren comun. Si accepta diferentele in sensul lor obiectiv: deosebiri in modul de a gandi, nu atacuri la persoana.
  • Isi exprima empatia prin cuvinte, gesturi si comportament.
  • Isi tin sub control tentatia de folosi vorbe necugetate si de a se imbufna. Exprima deschis ceea ce gandesc, folosind afirmatii la persoana intai singular si angajandu-l pe celalalt intr-un dialog direct - nu se retrag in tacere, nu se izoleaza, nu-si descarca paraponul ca sa arate ca sunt nemultumiti (adica trantind usi sau facand remarci sarcastice).
  • Isi respecta granitele personale, atat in plan fizic, cat si emotional.
  • Sunt atenti la chestiunile ramase nerezolvate. Semnale de alarma: cand partenerul dumneavoastra devine tacut, taios sau defensiv, ca raspuns la o remarca perfect nevinovata. Alte indicii in acelasi sens ar fi atitudinile de renuntare tip "N-are rost sa discut cu tine" sau "Las-o moarta, oricum nu conteaza".
  • Isi exprima mandria pentru realizarile celuilalt si grija, atunci cand celalalt intampina greutati. Ii respecta limitele - de pilda, stie cand e cazul sa-I tachineze cu blandete si cand necajitul in gluma ar fi dureros pentru celalalt.
  • Isi gasesc timp unul pentru celalalt, inclusiv cate-un ragaz neplanificat ca sa citeasca ziarul de duminica, sa se bucure de recreere sau sa se ocupe de treburi casnice si cumparaturi impreuna.
  • Viata in comun este pentru ei o bucurie, dar nu se bazeaza exclusiv pe celalalt ca factor hotarator in a-si gasi implinirea. Fiecare dintre soti gaseste si motive de satisfactie care nu tin neaparat de casnicie.
  •  

Spor la a fi mai constructivi!