Piata Rosetti nr 6, Ap 5, Etaj 3, Sector 2, Bucuresti
0742.401.900

Tu ce sanse ai sa ajungi in Rai?

A

cesta este un articol despre stima de sine insa am decis sa ii pun acest titlu pentru ca mi s-a parut absolut fascinant un studiu despre care povesteste Cristophe Andre in cartea sa. Pe scurt, s-a pus aceastra intrebare (in cadrul unui sondaj, SUA, 1997) „Cine are sanse sa ajunga in Rai?” si avem urmatoarele rezultate (sa nu radeti, inca… 😊):

Personalitatile care au primit cele mai multe raspunsuri favorabile sunt:

  • Lady Diana, 60%
  • Michael Jordan, 65%

Si…

  • Maica Tereza 79%. Evident a fost cea care a primit maximum de raspunsuri favorabile.

Bine, nu chiar maximum, pentru ca la intrebarea  „Tu ce sanse ai sa ajungi in Rai?” au fost 87% raspunsuri pozitive.  Acum e vremea sa radem, adica o parte dintre noi chiar credem cu onestitate ca avem mai multe sanse ca Maica Tereza de a ajunge in Rai.  😊

Dar ce treaba are asta cu Stima de sine?

Zilele acestea m-am reintors catre cartea lui Chirstophe Andre – „Imperfecti liberi si fericiti” si mi s-a parut o idee buna sa mai scot din ea elemente interesante pe care sa le pun intr-o forma grafica si sa le impartasesc cu voi.

Apoi mi-am propus sa scriu despre stima de sine pentru ca e un element important in atat de multe aspecte.  Cum inainte de a scrie orice ma documentez, ma uit ce s-a mai scris deja,  care sunt principalii contributori la subiect, controverse etc, am dat peste extrem de multe materiale.

Stima de sine este o constructie centrala in multe domenii ale psihologiei si nu numai. Rolul sau in functionarea psihologica a fost studiat de mai bine de un secol. Constructia de stima de sine a nascut o literatura de cercetare de o asemenea amploare si bogatie incat este imposibil de rezumat. In mod real, putine alte subiecte (din psihologie) au primit aceeasi atentie. In 2004, Heine si Lehman au centralizat mai bine de 18,000 de studii care investigau stima de sine in ultimii 35 de ani (asta inseamna mai mult de 1 studiu publicat pe zi) si cum suntem in 2019, in ultimii 15 ani conceptul a capatat atentie si din perspectiva altor domenii.

Iar sondajul de mai sus pe care eu il consider haios dar si interesant are legatura cu stima de sine prin prisma faptului ca vrem sa dam bine in fata celorlalti insa in interior… hm.. lucrurile nu stau chiar asa.  Si asta nu se pupa deloc cu o stima de sine realista sa zic, sau buna.

Sa ne intoarcem catre utilitate

Una peste alta, sunt 2 lucruri pe care vreau sa le impartasesc cu voi care mi se par utile si aplicabile la viata noastra de acum. 

  1. Dimensiunile unei bune stime de sine, asa cum sunt ele redate de catre Cristophe Andre si 2. ce sa facem concret ca sa lucram la stima noastra de sine. Motivul pentru care vreau sa impartasesc cele 2 aspecte este ca o parte din cele 18.000 de studii au corelat pozitiv stima de sine buna cu performanta, o viata frumoasa si echilibrata, relatii sanatoare si nu e asta ce ne dorim cu totii?

Dimensiunile unei bune stime de sine

Nivelul:

  • Inalt – cand ne apreciem, suntem siguri pe noi si nu ne lasam batuti in fata insecuritatilor sau dificultatilor
  • Jos – tendinta de a ne devaloriza, de a ii considera pe ceilalti mai buni si de a renunta in fata dificultatilor

Ce face o persoana cu o stima de sine inalta?

Are un discurs bun despre sine, accepta complimente fara jena, persevereaza in fata dificultatilor fara sa se simta umilit daca decide sa renunte, isi ajusteaza pretentiile la valoarea sa: nici mai mult nici mai putin. 

Stabilitatea:

  • Stabila – cand stima de sine nu este afectata major de evenimente neplacute de viata
  • Instabila – cand se fisureaza in fata unor provocari ce nu sunt de nedepasit

Ce face o persoana cu o stima de sine stabila?

Are un soi de amortizor intern pe care il foloseste in diferitele situatii de viata, in fata esecurilor sau criticilor. Se bucura de lucruri sau poate fi dezamagit si trist dar nu catastrofiseaza si renunta la tot. Ramane el insusi indiferent de imprejurari sau interlocutori.

Armonia: capacitatea de a investi in mai multe domenii ale vietii. Adica, uneori oamenii pot avea tendinta sa aiba o stima de sine buna pentru ca au succes profesional sau pentru ca arata bine. Daca domeniul care detine cheia stimei lor de sine se clatina, intreaga fiinta se clatina. 

Ce face o persoana cu o stima de sine armonioasa?

Are multiple interese si nu isi pune toata increderea intr-un sigur aspect al vietii, cum ar fi banii de exemplu.  Are capacitatea de a se replia, daca nu a reusit intr-un domeniu sa nu denigreze si sa dea vina pe toti din jur, ci sa se reinventeze. Daca nu i-a reusit acum un business, sa incerce altul sau sa se uite cu atentie si onestitate, sa continue sa invete si sa o ia de la capat cu alte cunostinte si resurse.

Autonomia: stima de sine ar trebui sa depinda mai mult de factori interni decat de factori externi.

Ce face o persoana cu o stima de sine autonoma?

Ramane neclintit in fata presiunilor sociale (nu ii scade stima de sine daca nu e casatorit pana la x varsta, sau renunta pentru ca nu are un anumit statut social) si are capcacitatea sa suporte dezaprobarea celorlalti. Se concentreaza pe valori interne si investeste in obiective ce tin de sine. 

Costul: se refera la cat de mult suntem dispusi sa investim pentru a ne mentine o stima de sine buna.  Este domeniul de cercetare in care au fost desfasurate recent cele mai multe studii. Anumiti indivizi sunt determinati sa faca unele cheltuieli de energie foarte mari pentru a-si proteja sau a-si promova stima de sine: negarea realitatii, evitari, agresivitate fata de ceilalti, mai ales la locul de munca si in aspecte ce tin de statut. Evident, strategii disfunctionale.

Ce face o persoana cu o stima de sine economa?

Nu se incarca negativ de la critici ci, din contra, le asimileaza uitandu-se cu obiectivitate la ele, manifestand interes si curiozitate fata de ele, fara sa doreasca sa le anihileze cu orice pret. Aici poate stiti sau ati observat acei oameni care se straduiesc sa va convinga despre cum sunt ei, cate fac ei, cum ceilalti nu fac la fel de multe si investesc mult timp in a explica despre ei ca nu cumva ceilalti sa creada ceva eronat despre felul lor de a fi.

Si acum, ce sa facem sa ne crestem si stabilizam stima de sine

Sa ne acceptam si sa ne stimam. Pe scurt, cea mai importanta catacteristica a subiectilor cu o buna stima de sine este ca sunt capabili sa isi tolereze si sa isi accepte imperfectiunile, deoarece au construit si au integrat o buna imagine globala de sine.

Sa cautam sa progresam in loc sa ne inhibam sau sa incepem sa evitam anume contexte.  Sa fim ok cu limtele noastre si sa intelegem ca pot fi de moment.

Sa ne acceptam ca sa ne schimbam

Sa recunosc ca, pentru moment, lucrurile sunt asa cum sunt si nu cum as vrea eu sa fie.

A accepta nu inseamna doar a tolera (si odata cu a tolera sa lasi lucrurile asa cum sunt privind neputincios) ci a privi problema in fata si a spune, problema asta exista, voi face ceva sa ii dau de cap.

Daca problemele de acceptare ii intereseaza atat de mult pe psihoterapeuti e pentru ca e mai usor sa progresezi acceptandu-te. La fel ca in medicina, ca sa te tratezi trebuie sa recunosti ca esti bolnav. Ca sa progresezi este important sa accepti ca poti imbunatati si progresa. Nu sa te uiti la tine cu vinovatie, sau crezand ca esti mai prejos ca ceilalti ci prin prisma capacitatii de progres si evolutie. Si e ok sa fii asa pentru ca nu e o eticheta permanenta.

 

Sursa sondajului: (US News and World-Report (31 martie 1997,p.18), ,,Oprah: a heavenly body? Survey finds a talk-show host a celestial shoo-in”, citat de Myers D.G., Psychologie,Paris, Flammarion, 2004 (edifia a VII-a).

Related Posts

Leave a comment